Description

SPAȚIALIZAREA ȘI RASIALIZAREA EXCLUZIUNII SOCIALE

Proiectul își propune descrierea și interpretarea fenomenului constituirii sociale și culturale a “ghetourilor țigănești” urbane din România în context European, mai precis a spațiilor rezidențiale marcate de sărăcie acută și stigmatizare rasială în care locuiesc persoane (auto)identificate de etnie romă. Considerărm că fenomenul este produs în materialitatea sa, dar și discursiv de mai mulți actori situați în diferite poziții de putere (inclusiv populațiile locale majoritare și minoritare, autoritățile locale, factori decizionali, organizații guvernamentale și civice locale, naționale și internaționale), precum și prin mai multe forțe și mecanisme sociale și administrative (inclusiv transformările economice și urbanistice post-socialiste care conduc la constituirea unor zone pauperizate de locuire, precum și măsurile administrative gestionate de autoritățile locale, de exemplu evacuările forțate inițiate din diverse motive).

Proiectul a fost inițiat de Enikő Vincze, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, și este finanțat prin programul IDEI al Planului Național de Cercetare II din România pentru perioada octombrie 2011 și septembrie 2014. Rezultatele proiectului vor fi mai multe studii publicate în reviste și volume de specialitate, și diseminarea acestora la conferințe științifice; un policy paper cu recomandări privind problema investigată și diseminarea acestuia la dezbateri publice; mappingul comunităților studiate, pe de o parte prin fotografii și narațiuni provenite de la membrii acestor comunități, și pe de altă parte prin datele statistice referitoare la situația socio-economică din localitățile în care trăiesc rezultate din recensământul din 2002 și 2011; precum și un film documentar realizat prin metode participative.

În România, analiza formării “ghetourilor țigănești” se bazează pe date generate prin (1) metodele unei etnografii multi-perspectivale derulate în cinci orașe (Cluj-Napoca, Călărași, Miercurea-Ciuc, Ploiești și Târgu Mureș) care include studii în mai multe comunități/cartiere ale acestor orașe, dar și interviuri cu reprezentanți ai autorităților, presei, organizațiilor civice și partidelor politice locale, ai autorităților centrale, și ai unor organizații internaționale, precum ;i focus grupuri cu adulți aparținând populației majoritare; precum și prin (2) metodele analizei critice discursive efectuate asupra unor texte publice (presa locală și documente de politici publice locale legate de orașele de mai sus, documente ale organizațiilor civice locale și centrale, precum și documente ale politicilor publice centrale). În raport cu alte șase țări europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Italia, Franța și Marea Britanie), proiectul face o analiză critică discursivă asupra unor texte publice de după 2000 legate de sărăcie, ghetoizare, locuire, romi din aceste țări (presă, materiale ale organizațiilor civice, documente de politici publice naționale). Într-un final, dar nu în ultimul rând, o analiză similară se face asupra documentelor de politici publice europene privind reducerea sărăciei și excluziunii sociale, comunitățile marginalizate de romi, locuirea și drepturile social-economice, referindu-se cu precădere la perioada de după 2000.

Componenta analitică a proiectului se completează cu tehnici inovatoare care asigură natura participativă a acestuia și producția unor materiale care vor putea fi utilizate cu scopul conștientizării în rândurile unui public larg a factorilor care conduc la segregare rezidențială, dar și a efectelor acestui fenomen asupra vieții oamenilor. Mappingul comunităților, filmul documentar, precum și dezbaterile publice cu participarea unor reprezentanți ai comunităților și autorităților locale studiate în cele cinci orașe urmăresc acest obiectiv.

 

SPATIALIZATION AND RACIALIZATION OF SOCIAL EXCLUSION

The project aims at describing and interpreting the phenomenon of the social and cultural formation of urban “Gypsy ghettoes” from Romania in a European context, more precisely of the residential spaces marked by severe poverty and racial stigmatization inhabited by people (self)identified as Roma. We consider that the phenomenon is produced in its materiality and also discursively by numerous actors situated in different power positions (among them local majority and minority populations, public authorities, local, national and international decision-makers, governmental and civic organizations); and as well as by several  social and administrative forces and mechanisms (among them the post-socialist changes of local economies and urban planning that conduct to the formation of pauperized housing areas, and also administrative measures of local authorities, for example forced evictions initiated for several reasons).

The project was initiated by Enikő Vincze, professor at Babes-Bolyai University of Cluj-Napoca from Romania, and is financed through the program IDEI of the Romanian National Research Plan during October 2011 and September 2014. The results of the project will be several studies and articles published in professional journals and volumes, and their dissemination at scientific conferences; a policy paper with recommendations regarding the investigated issue and its dissemination at public debates; mapping of the studied communities, on the one hand by photos and narratives of people belonging to them, and on the other hand through statistical date regarding the socio-economic situation of the localities where they live resulted from the 2002 and 2011 census; and last, but not least, a documentary film produced by participative methods.

In Romania, the analysis of the formation of “Gypsy ghettoes” is based on data generated through (1) the methods of a multi-sited ethnography conducted in five cities (Cluj-Napoca, Călărași, Miercurea-Ciuc, Ploiești și Târgu Mureș), which includes participative investigations in several communities/districts of these cities, and as well as interviews with representatives of local authorities, press, civic organizations and political parties,  but also of central authorities and of some international organizations, and focus groups with adults belonging to the majority population; plus through (2) methods of critical discourse analysis on public texts (local press and local public policies documents referring to the cities from above, documents of local and central civic organizations, and documents of national public policies). Regarding other six European countries (Bulgaria, Hungary, Poland, Italy, France and Great Britain), the project makes a critical discourse analysis on public texts produced after 2000 related to poverty, ghettoization, housing and Roma from these countries (press, materials of civic organizations, documents of national public policies). Last, but not least, the projects also analyzes documents reflecting the European public policies on reducing poverty and social exclusion, on marginalized Roma communities, on housing and social-economic rights, focusing on the time period of 2000.

The analytic component of the project is completed by innovative techniques that ensure its participative nature and as well as the production of materials, which might be used for raising public awareness of the factors conducting to residential segregation, and of its impact on people’s life. Community mapping, the documentary film and the public debates with the representatives of the local communities and authorities from the investigated five cities aim at accomplishing this objective.

Leave a Reply