Structura și transformările rolului economic jucat de platformele industriale în economia locală din Cluj, România [Norbert Petrovici]

Au trecut 20 de ani de la blocarea marelui proiect de industrializare socialistă a orașului și o repoziționare a economiei Clujului în alte fluxuri de acumulare. Cu toate acestea economia orașului este în continuare ferm legată de industria prelucrătoare, aceasta fiind activitatea cu cei mai mulți angajați ai orașului. Acest lucru califică într-o altă cheie sectorul de servicii, a cărui logică de funcționare ar trebuie citită probabil mult mai nuanțat. De aceea o întrebare posibilă, având în vedere tensiunea dintre secundar/terțiar, este dacă serviciile sunt conectate cu industria prelucrătoare creând jocuri de colaborare și susținere reciprocă sau sunt sectoare economice aflate în opoziție ca logici socio-spațiale contradictorii la nivelul orașului. În ultimii ani în Cluj serviciile de business și cele de consultanță pentru afaceri, și tehnice au avut o creștere semnificativă ca domeniu de activitate, raportat la creșterea la nivel național (Heroiu, 2011). Pe de altă parte tot mai multe spații industriale (Tehnofrig, ACE, Aurel Vlaicu, Someșul, Flacăra, Feleacu, etc.) au fost dezmembrate cu ajutorul firmelor de servicii, ca o continuare a logicii de funcționare a facțiunii financiare a capitalului local. În acest text voi analiza destinul platformei industriale pornind de la câteva studii de caz, și voi discuta relațiile dintre diferitele facțiuni ale capitalului din Cluj și relațiile socio-spațiale dintre acestea.

Platforma_industriala_din_Cluj_Petrovici