Perspectiva spațială în abordarea excluziunii sociale

Prezentarea se bazează pe cercetarea, încă în derulare, cu tema Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a „ghetourilor țigănești” în România în context European (www.sparex-ro.eu, 2011-2014, finanțat prin programul IDEI al Planului Național de Cercetare II din România). Cercetarea include o componentă de etnografie urbană multiperspectivală, care constă din analiza proceselor de constituire a zonelor de locuire sărace populate în mod preponderent de persoane/grupuri (auto)identificate drept rome și a (ne)participării acestora la viața celor cinci orașe vizate, precum și din analiza politicilor locative și a practicilor autorităților locale prin care ele contribuie la crearea acestor spații, respectiv încearcă să gestioneze problemele sociale pe care acestea le produc. Mai departe, dorind să plaseze construirea discursivă a zonelor segregate de locuire în România într-un context mai larg, cercetarea interoghează aceeași temă în alte șase țări prin analiza critică a discursului public despre ceea ce se percepe pe diverse planuri locale drept „zone locuite de romi săraci”, făcând această analiză prin texte mediatice, documente ale unor organizații civice și documente de politici publice.

Prezentarea Perspectiva spațială în abordarea excluziunii sociale. Excluziunea locativă și teritorială a romilor marginalizați în România are trei mari părți.

Într-un prim pas ea elaborează interogațiile aferente analizei relației dintre procese sociale și forme spațiale, accentuând întrebările formulate în relație cu materialul empiric colectat prin cercetarea SPAREX. În mod special se vor reliefa întrebările referitoare la modul în care granițele spațiale creionate fizic sau simbolic de oameni între zone locative gentrificate și spații rezidențiale precare traduc inegalitățile sociale rezultate din procese economice și/sau constituite prin anumite politici urbane în „fapte sociale” sau distincții materiale, care la rândul lor organizează și (re)produc ordinea socială marcată de relații de putere, diviziuni sociale și dezvoltare inegală.

În a doua parte a prezentării autoarea descrie – pe baza hărții cercetării SPAREX derulate în orașele Cluj, Târgu-Mureș, Miercurea-Ciuc, Călărași și Ploiești, precum și pe baza unor fotografii și narative din cele cinci terenuri – o tipologie a proceselor de formare a zonelor de locuire defavorizate populate preponderent de romi săraci.

Într-un final, prezentarea formulează câteva concluzii cu privire la procesele sociale, economice, politice și simbolice/culturale care rezultă în producerea spațiilor locative caracterizate de marginalitatea rasializată. Autoarea va reflecta asupra impactului pe care dezindustrializarea și retransfigurarea economiilor urbane românești, acumularea de capital financiar de către instituții bancare și firme imobiliare și co-interesarea noilor elite politice în aceste procese, precum și retragerea statului din domeniul locativ după 1990, dar și ideologia care justifică distincția dintre cetățenii „merituoși” și „nemerituoși”, l-au avut asupra diviziunilor locative și teritoriale care, odată fixate, produc la rândul lor o serie de deprivări materiale ce afectează în mod deosebit persoanele multiplu dezavantajate datorită statutului lor social și stigmatizării lor culturale.

spatializarea excluziunii_prezentare EV_confTallos [Compatibility Mode]