“Pata” – volum rezultat din cercetarea Sparex

Volumul Pata rezultat din cercetarea “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context european”cercetare sprijinită printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354, va ieși în curând de sub tipar. Editori: Adrian Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze, Cluj: EFES, 2016.

PATA-coperta_final

PATA vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata  constă dintr-un set de condiții locative și de muncă care – pe de o parte – degradează viața oamenilor transformați prin ele în persoane exploatate și expropriate, iar – pe de altă parte – stă înspre rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și/sau trag foloase de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului. Dar astfel de pete există și în alte orașe unde am derulat cercetarea despre spațializarea și rasializarea excluziunii (și cu siguranță în multe alte sute de localități din România).

 

Graficele de mai jos reflectă, însă, că orașul Cluj se află pe al doilea loc din punctul de vedere al procentului persoanelor de etnie romă din totalul romilor care locuiesc în zone marginalizate (41.24%), în timp ce procentul persoanelor din totalul populației orașului cu domiciliul în astfel de spații este redus (1.13%).[1] 

grafice comparative

 

Dintre orașele vizate de SPAREX, în Cluj-Napoca este cel mai mare raportul dintre cele două ponderi: procentul persoanelor rome care trăiesc în zone marginalizate este de 36.5 ori mai mare decât procentul persoanelor din totalul populației orașului domiciliate în astfel de zone.

 

Efectele marginalizării sociale se resimt de zeci de ori mai puternic în rândurile romilor din cauza rasismului instituționalizat care servește funcționării sistemului bazat pe exploatare.

Citat din editorialul volumului: “Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la periferia urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar exploatată ci și expropriată și rasializată. În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative. […] Inspirat de tradiția antropologiei angajate, a sociologiei publice și a cercetării acțiune, volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani.”

[1] Calculele sunt bazate pe informațiile preluate din Lista zonelor urbane marginalizate din orașele cu 20000+  locuitori din România, generată din datele Recensământului din 2011 pe baza definiției ZUM elaborată de către Banca Mondială în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014, disponibil la http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf 

PATA-coperta_final