Lansare volum “Pata”

Cei care nu au ajuns la aceste evenimente, pot descarca gratuit aici volumul: http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/PATA-web-v11.pdf 

 

În Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Studii Europene, Atelierul de Critică Socială, 4 octombrie 2016

Afis Pata JPG3

 

 

 

 

 

 

 

 

În Iași, la tranzit.ro/iasi, 8 octombrie 2016

PATA-coperta-spate-page-001

 

 

 

 

 

 

 

În București, la MACAZ – Bar Teatru Coop13 octombrie 2016

cronologie-patarat-poster-web (1)

 

 

 

 

 

 

În Timișoara, la Reciproc10 noiembrie 2016

Din filmul documentar Dreptate socială în Pata Cluj, 

https://www.youtube.com/watch?v=kVfRWXW-94g&feature=youtu.be

  

Pata (editori Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze) – format electronic

Publicat la Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj, 2016

Fragmente din Editorialul volumului 

Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.

PATA-coperta_final

 

 

CARTEA ÎN FORMAT ELECTRONIC SE POATEDESCĂRCA AICI

 PATA-web-v1

 

 

[…]  În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.

Zona de locuire marginalizată Pata Rât din Cluj-Napoca include patru cazuri cu istorii și situații actuale diferite: colonia Dallas și colonia plasată pe rampa de gunoi, formate începând cu anii ’60-’70, dar extinse după 1990 datorită creșterii numărului persoanelor sărăcite care se stabilesc aici în căutarea unor surse de venit și a unei locuiri accesibile, dar din păcate inadecvate; colonia de pe strada Cantonului, constituită de-a lungul a două decenii în urma evacuărilor din diverse zone ale Clujului și amplasării familiilor evacuate în această zonă de către autorități, dar și ca rezultat al așezării pe această stradă a multor familii care nu găsesc resurse de trai accesibile în altă parte și/sau sunt persoane fără adăpost; colonia pe care noi am numit-o în 2010 Noul Pata Rât, terenul pe care îl ocupă fiind denumit de autorități în acea vreme „Colina Verde” și apoi strada Platanilor, formată în urma amplasării aici în decembrie 2010 de către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca a zece case modulare și a strămutării forțate a familiilor evacuate dintr-o zonă relativ centrală a orașului, de pe strada Coastei. Cele patru zone sunt reprezentate, poate, inegal în acest volum, respectând dorințele autorilor/locatarilor de a rămâne invizibili, anonimi sau, din contra, de a fi identificabili și personal în spațiul public.

Inspirat de tradiția antropologiei angajate,[1] a sociologiei publice[2] și a cercetării acțiune,[3] volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare […]: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administrației locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună față de ele. […]

cronologie-patarat-poster-web (1)

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.

Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul și locul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este  unul dintre instrumentele  continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

[1] Kirsch, Stuart: Experiments in Engaged Anthropology. In Collaborative anthropologies, 2010, Vol. 3: 69-80.

[2] Burawoy, Michael: For Public Sociology. 2014 Presidential Address. In American Sociological Review, 2005, Vol. 70 (February: 4-28).

[3] Cunningham, Joseph: Methodological implications of Marxian praxis in action research. In Action Research, 2016. Doi: 10.1177/1476750316645846.

 

Pata [editori Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze]

Pata vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata constă dintr-un set de condiții locative și de muncă care pe de o parte degradează viața oamenilor transformați în persoane exploatate și expropriate,  iar pe de altă parte stă în rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și trag foloasele de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului.
Cluj: EFES, 2016
Grafică: Szilárd Miklós
Capitolele mari ale volumului:
Pata – tematică și abordare
Istoria formării Pata Rât prin documente administrative
Acțiuni anti-ghetoizare în Cluj
Interviuri cu rezidenți și activiști din Pata Rât
Interviuri cu cercetători si activiști
Cronologie Pata Rât
Anexe

 

 

CALENDARUL PATA RÂT – din volumul “Pata”

 

cronologie-patarat-poster-web (1)

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.

 

Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul și locul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este  unul dintre instrumentele  continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

“Pata” – volum rezultat din cercetarea Sparex

Volumul Pata rezultat din cercetarea “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context european”cercetare sprijinită printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354, va ieși în curând de sub tipar. Editori: Adrian Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze, Cluj: EFES, 2016.

PATA-coperta_final

PATA vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata  constă dintr-un set de condiții locative și de muncă care – pe de o parte – degradează viața oamenilor transformați prin ele în persoane exploatate și expropriate, iar – pe de altă parte – stă înspre rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și/sau trag foloase de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului. Dar astfel de pete există și în alte orașe unde am derulat cercetarea despre spațializarea și rasializarea excluziunii (și cu siguranță în multe alte sute de localități din România).

 

Graficele de mai jos reflectă, însă, că orașul Cluj se află pe al doilea loc din punctul de vedere al procentului persoanelor de etnie romă din totalul romilor care locuiesc în zone marginalizate (41.24%), în timp ce procentul persoanelor din totalul populației orașului cu domiciliul în astfel de spații este redus (1.13%).[1] 

grafice comparative

 

Dintre orașele vizate de SPAREX, în Cluj-Napoca este cel mai mare raportul dintre cele două ponderi: procentul persoanelor rome care trăiesc în zone marginalizate este de 36.5 ori mai mare decât procentul persoanelor din totalul populației orașului domiciliate în astfel de zone.

 

Efectele marginalizării sociale se resimt de zeci de ori mai puternic în rândurile romilor din cauza rasismului instituționalizat care servește funcționării sistemului bazat pe exploatare.

Citat din editorialul volumului: “Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la periferia urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar exploatată ci și expropriată și rasializată. În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative. […] Inspirat de tradiția antropologiei angajate, a sociologiei publice și a cercetării acțiune, volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani.”

[1] Calculele sunt bazate pe informațiile preluate din Lista zonelor urbane marginalizate din orașele cu 20000+  locuitori din România, generată din datele Recensământului din 2011 pe baza definiției ZUM elaborată de către Banca Mondială în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014, disponibil la http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf 

PATA-coperta_final

The housing policies of our future – conference, 15/09/2016

A member of the SPAREX research team participates on the conference The Housing Policies of our Future. How to make them work (at UN Palais des Nations, Geneva, 15 September 2016).  The conference is organized by Housing Europe, and UN Economic Commission for Europe, The Slovakian presidency of the EU and Cooperative Housing International. 

 http://www.housingeurope.eu/event-740/the-housing-policies-of-our-future

After evaluating the “State of Housing in the EU” in 2015, Housing Europe launched the campaign “Housing for All” that serves as an invitation for cooperation at EU level between the European Union institutions, the member states, the local authorities and the housing providers with the overall aim to boost the supply of affordable homes for liveable communities, bearing in mind, among others, the principle of protecting the increasing numbers of the vulnerable groups of the population

The key conclusions of the“State of Housing in the EU” report that was issued by Housing Europe in 2015 are echoed by a more recent report made by EUROFOUND entitled Inadequate housing in Europe: costs and consequences.

MUNCĂ RASIALIZATĂ ȘI SPAȚII ALE MARGINALITĂȚII ÎN ROMÂNIA CAPITALISTĂ – simpozion

Echipa proiectului “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ din România în context European” (SPAREX), va prezenta o parte din rezultatele cercetării desfășurate în cinci orașe reprezentative pentru arealul lor: Călărași, Ploiești, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș și Cluj.

invitatie sparex print-page-001Contributori: Enikő Vincze (coordonator), Cătălin Berescu, Norbert Petrovici, Cristina Raț, Anca Simionca. Prezentările din partea autorilor vor fi urmate de discuția critică a studiului de către: Călin Cotoi și Florin Poenaru.

 

Evenimentul se derulează la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București (Sala de Consiliu),  în 20.09.2016 între orele 16.00-18.00.

Cercetarea SPAREX a fost derulată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 2011-2016 printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354.

Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development [special issue of Intersections. EEJSP]

Special issue of Intersections. East European Journal of Society and Politics.  Volume 1 • Number 4 • 2015 – Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development. 

IEEJSP_2015_4

The idea of the symposium on ‘Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development’ that called most of the articles in this issue of Intersections: East European Journal of Society and Politics (IEEJSP) came from two international conferences that were enriching the academic stage of Babeș-Bolyai University (BBU) at Cluj-Napoca, Romania in November 2014. A panel called ‘Spatial exclusion and social inequalities’ was held at the annual conference of the Hungarian Sociological Association and the panel conveners proposed addressing the models of territorial exclusion and the social and political relations that (re)produced them on the ethnosocio-economic maps of local societies. Participants were also encouraged to focus on how local and trans-local factors and processes are shaping the spatial position and social status of the poor and rich, the ethnic Roma versus the non-Roma majorities in local settings. One week earlier the Romanian Society for Social and Cultural Anthropology organised its 11th annual conference at the same university. This conference focused on the topic of ‘Modes of Appropriation and Social Resistance’ and did so in several panels, among them one on ‘Roma Resistance in the Context of Development and Policy Interventions’ and another on ‘Post-socialist Neoliberalism and the Dispossession of Personhood’.

These panels fertilised several articles published in this issue of Intersections:
East European Journal of Society and Politics as the authors could meet and exchange
ideas about ways how political economy regimes are shaping the processes of spatial,
including housing arrangements, and exploring mechanisms by which impoverished
people are pushed into informality, illegality and stigmatised status, and are denied of
social citizenship and personhood. The remarkable interest of Eastern European
scholars in these topics implied an obvious intention of publishing themed articles by
the editorial team of IEEJSP; and the call for papers on the ‘Production of
marginality: spatial exclusion and development programmes’ was launched by guest
editors Tünde Virág from Hungary and Enikő Vincze from Romania. The editors of
Intersections: East European Journal of Society and Politics originally planned one
special issue; the particularly strong interest of regional scholars, however, meant that
two special sections are dedicated to this topic. Accordingly, some of the themed
articles will be published in the next issue of IEEJSP.

Note: The panel ‘Spatial exclusion and social inequalities’ was held between 27-29 November at BBU and gathered eleven participants from Romania and Hungary with the aim to discuss the relationship between spatial exclusion and social inequalities.The idea of the panel resulted from two major investigation streams. A joint investigation of research teams from Hungary, Romania and Serbia conducted a contextual inquiry on Faces and Causes of Marginalization of the Roma in Local Settings: Hungary – Romania – Serbia. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011 was a joint initiative of the United Nations Development Programme (UNDP), the Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO), the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion programme and the Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS) between October 2012 and June 2014. The other main contextual and empirical support of the panel was the investigation conducted in Romania since 2011 on the Spatialization and Racialization of Social Exclusion. The Social and Cultural Formation of ‘Gypsy ghettos’ in Romania viewed in a European Context  supported by a grant from the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI (project number PN-II-IDPCE-2011-3-0354).

TABLE OF CONTENTS

Editorial

ENIKŐ VINCZE, ATTILA BARTHA, TÜNDE VIRÁG: Theoretical Potential of Addressing Production of Marginality at the Crossroads of Spatial Exclusion and Development 4

Symposium on Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development

ENIKŐ VINCZE: Adverse Incorporation of the Roma and the Formation of Capitalism in Romania 14
MARIYA IVANCHEVA: From Informal to Illegal: Roma Housing in (Post-)Socialist Sofia 38
MÁRTON CZIRFUSZ, VERA HORVÁTH, CSABA JELINEK, ZSUZSANNA PÓSFAI, LINDA SZABÓ: Gentrification and Rescaling Urban Governance in Budapest-Józsefváros 55
JUDIT KELLER, ZSUZSA VIDRA, KATALIN FEHÉR, TÜNDE VIRÁG: Developmental programs in local communities 78

Interview
Efforts towards Roma Integration with Development Funds – Insight into Professional Views
INTERVIEW WITH DEYAN KOLEV BY SZILVIA RÉZMŰVES 98
INTERVIEW WITH ÁDÁM KULLMANN BY SZILVIA RÉZMŰVES 109

Article
ERVIN CSIZMADIA: The Hungarian Democratic Opposition in the 1980’s:
External and Internal Effects and Resources 119

Book Reviews
Francesca Stella: Lesbian Lives in Soviet and post-Soviet Russia. Post/Socialism
and Gendered Sexualities. Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2015.
JUDIT TAKÁCS 139
Grubbauer, M. and Kusiak, J. (eds) Chasing Warsaw: Socio-Material Dynamics of
Urban Change since 1990. Frankfurt/New York: Campus/Verlag, 2012.
ILGVARS JANSONS 147

Authors’ biographies