Közelítések 1. Társadalomszerkezetek – kulturális megközelítésben [László Fosztó]

 

This article aims at revealing some socio-structural aspects of two of the fields where our SPAREX research was conducted (Targu Mures and Miercurea-Ciuc). For this it makes appeal to what is known as “cultural theory”. Using the approach developed by Mary Douglas, the article highlights the elements of local social structure and ways in which they are inter-related, focusing on the local community gate-keepers.

kozelites1_foszto

Etnografia multi-perspectivală SPAREX [Enikő Vincze]

Aprecieri sintetice asupra rezultatelor muncii de teren derulate în comunități de romi

Între februarie și noiembrie 2012, în cadrul WP2 al proiectului SPAREX [multi-sited ethnography conducted by the means of participant observation and in-depth interviews within communities subjected to ghettoization in five urban localities from Romania] am înregistrat mai mult de o sută de interviuri semi-structurate, am realizat observații repetate și am avut nenumărate discuții informale individuale și/sau în grup în “comunități” de romi din cinci orașe mijlocii și mari ale României. Acest articol prezintă sumar locațiile cercetării, tipurile de locuire defavorizată identificate, precum și tipologia proceselor de formare a spațiilor locative marginalizate. Pe baza contextualizării acestor date locale, articolul sintetizează cauzele structurale ale formării spațiilor de locuire marginalizate și formulează câteva concluzii cu privire la segregarea spațială ca manifestare și cauză a excluziunii sociale.

 etnog multi-persp_com romi_sumar_vincze

 

Remarks on the SPAREX multi-sited ethnography [Cătălin Berescu]

Though narratives are mainly regarded as diegesis, the main part of the work of a researcher concerned with urban planning policies consists of a periegesis. That involved multiple visits to the ghettos, their surroundings and a general inspection of the neighbourhoods with a potential to host illegal settlements, rundown housing or scattered families living in difficult conditions (garbage ramps, abandoned industrial sites, major railway tracks surroundings).

The interviews were collected with the main purpose to reconstruct the urban history of the areas, their establishment, development and their functional relation with the city. For this reason I tried to identify people with a longer history of living in the area. Spatial schemes were sketched and they will serve for the production of general maps of the Roma neighbourhood identified.

Remarks multi-sited ethnography_berescu

Abordările cercetării [research approaches]

Raport asupra activităților SPAREX din perioada octombrie – decembrie 2011: abordările cercetării

 Acest text prezintă materialele discutate la primul workshop al proiectului derulat în Cluj în noiembrie 2011. Materialele respective (vezi Anexa 2 a Raportului de mai jos în limba engleză) descriu obiectivele, conceptele și întrebările cercetării; principalele aspecte legate de metodologiile utilizate în cercetarea SPAREX; precum și abordările și obiectivele care structurează diversele componente ale proiectului (în particular multi-sited ethnography înțeleasă aici ca etnografie multi-perspectivală; filmul realizat în cadrul proiectului; analiza politicilor publice românești și europene legate de tematica cercetării; și analiza de discurs public privind subiectele SPAREX în România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Italia și Franța).

 

Report on SPAREX activities from the time period October – December 2011: research approaches 

This text presents the materials discussed with the occasion of the first project workshop organized in Cluj in November 2011. These materials (see Annex 2 in English of the detailed Report from below) describe our objectives, concepts and research questions;  the main aspects of the SPAREX methodologies; and the approaches and objectives that structure the different project components (in particular the multi-sited ethnography understood here as mult-perspectival ethnography; the film realized within this project; the analysis of Romanian and European public policies linked to the topics of our research; and the discourse analysis regarding the SPAREX subjects in Romania, Hungary, Bulgaria, Slovakia, Poland, Italy and France).

 

raport SPAREX dec2011

Metode și instrumente de cercetare [research methods and instruments]

Raport asupra derulării proiectului în 2012 – instrumente de cercetare și metode de lucru în colectarea datelor empirice  

În economia proiectului de trei ani, activitățile din anul 2012 în mod predominant s-au axat, în toate componentele cercetării, pe procesul de colectare a materialor empirice prin care ne propunem să facem analiza spațializării și rasializării excluziunii sociale. Unele activități însă (cele de fundamentare conceptuală și metodologică) au fost concepute în continuarea celor începute în 2011, iar altele în pregătirea celor planificate pentru anul 2013. Pe lângă munca de teren și colectarea textelor prin care se preconizează analiza discursului public despre segregare, sărăcie și romi, în această perioadă echipa proiectului a început să elaboreze și primele interpretări ale materialelor adunate. Acest raport este bazat pe rapoartele intermediare ale membrilor echipei, oferind o privire asupra procesului de colectare de date și prezentând instrumentele de cercetare utilizate.

 

Report on project developments in 2012– research instruments and methods used in data collection   

In the economy of the three year long project, the activities from 2012 predominantly aimed, at each of its components, at collecting empirical materials through which we plan analyzing the spatialization and racialization of social exclusion. Some of our activities (those focusing on elaborating our conceptual and methodological frames) were conceived in a way that continued what we started in this sense in 2011 and as well as with the aim to prepare the activities planned for 2013. Besides the fieldwork conducted on several sites from Romania and the collection of written texts  through which we want to understand how segregation, poverty and Roma are constructed discursively in several countries, in 2012 members of the SPAREX team also started to analyze the resulted information and  data. This report is based on the individual reports written by team members, it highlights the process of data collection and it presents the research instruments used by the latter.

 

raport sparex_noi2012

Public discourse analysis – working papers

 

The perspective of critical discourse analysis 

The aim of this paper is to make people with the perspective of the critical discourse analysis, especially from the point of view of its application to research on public discourses about Roma.

Working+Paper+1+-+MW-MK-MB+-+May+2012+II

 

Proposals for the analysis of the Romanian news discourses on (Roma) segregation

segregation_media discourses_prop for analysis

 

General methodological concerns regarding WP6

general concerns about WP6

 

 

 

Csíksomlyói roma közösség családfája [Hajnalka Harbula]

Bevezető

 A SPAREX projekt egyik komponensét egz többszempontú etnográfiai kutatás képezte. Kutatócsapatunk Kolozsvár, Marosvásárhely, Csíkszereda, Ploieşi  és Călăraşi marginalizált közösségeiben, valamint ezen közösségek állami intézményeiben végzett terepmunkát. Csíkszeredában több olyan közösséget azonosítottunk, ahol rossz lakhatási körülmények között többé-kevésbé szegregáltan elsősorban romák éltek. Bizonyos esetekben, mint amilyen például a Tavasz utca esete is, a családokat a városvezetés lakoltatta ki és helyezte át a város elszigetelt és szennyezett részére. Szögesdrót kerítéssel elzárt területen laknak a városi szennyvíztisztító telep szomszédságában.

Más esetekben, például a csíksomlyói roma közösség esetében, ők azon a helyen alakultak  nagycsaláddá, ahol ma is találtuk őket. Ennek a családnak a központi figurája az a házaspár, aki a városhoz közeli munka vonzáskörének köszönhetően önkéntesen telepedett itt le az 1950-es évek második felében.

Csíksomlyó ad otthont a csíksomlyói Ferences Rendi Kolostornak, és templomnak, amelyik a magyar nyelvterületen az egyik legjelentősebb búcsújáró hely. 1959-ig önálló község, majd Csíkszereda egyik, az észak-keleti részen elhelyezkedő kerülete. Ma a város egyik elit lakónegyede valamint több turisztikai szolgáltatást nyújtó panzió színhelye.

IMG_0049Az itteni roma közösség némiképp integrált somlyó közösségébe, egy patak és egy szántóföld azonban elválasztja a várostól és a lakónegyed többi részétől.

A roma és magyar nyelvet beszélő, itteni letelepedésük idején (az 1950-es években) fiatal asszony 14 gyereknek lett az édesanyja (akik közül egy meghalt), ma tucatnyi leszármazott déd- és nagyanyja. Ő a családi roma-telep közepén található, tulajdoni lappal rendelkező régi kunyhóban lakik. Ennek a tulajdoni lapnak a hozadéka, hogy a több generáció által felépített fa házikókban van elektromos áram. Az eredeti ház jobb és bal oldalán, de átellemben is az első kunyhóval számos fából készült ház áll, amelyek egy részét francia humanitárius segítséggel építettek. Az ott élő emberek Csíkszereda különböző negyedeiben gyűjtött ócska-vas és műanyag palackok eladásából szerzik jövedelmüket. Egyes családok lovakkal és szekerekkel  is rendelkeznek, bár az ezzel való közlekedés egyre nehézkesebbé válik a városban. A gyerekek a somlyói ú.n. „cigányiskolá”-ba járnak. A közösség egyetlen vízforrással rendelkezik. A házakat fával fűtik. IMG_0085

 

 

 

 

Az alábbi dokumentum ennek a családi telepnek a vázlatos történetét mutatja. A geneológia fényképeket és magyar nyelven rögzített elbeszélő interjúrészleteket tartalmaz.

sumuleu_csiksomlyo

 

 

ARBORELE GENEALOGIC AL COMUNITĂȚII DE ROMI DIN ȘUMULEU CIUC 

Introducere

Unul dintre componentele proiectului SPAREX a fost cercetarea etnografică multiperspectivală. Echipa noastră a derulat munca de teren în orașele Cluj, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Ploiești și Călărași în comunități marginalizate, precum și la instituțiile publice din aceste localități. În orașul Miercurea-Ciuc am identificat mai multe arii socio-spațiale locuite în majoritate de persoane de etnie romă, caracterizate de locuire săracă și mai mult sau mai puțin segregată. În unele cazuri, cum este strada Primăverii, familiile au ajuns la periferia izolată și poluată a orașului în urma evacuării și relocării lor de către primăria orașului. Ei stau într-o arie îngrădită de un gard din sârmă ghimpată, în imediata vecinătate a stației municipale de epurare.

În alte cazuri, cum este cel al comunității de romi din Șumuleu Ciuc, aceasta s-a format în locația unde am găsit-o acum ca o familie extinsă. Miezul acestei familii îl constituie un cuplu care, fiind în căutarea unui loc de muncă în apropierea orașului, s-a stabilit aici în mod voluntar în a doua parte a anilor 1950.

Șumuleu Ciuc găzduiește Mănăstirea Șumuleu, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj ale secuilor. Înainte comună separată, din 1959 a devenit cartier integrat în orașul Miercurea-Ciuc, constituind periferia de nord-est a acestuia. Azi este unul din zonele rezidențiale de elită al orașului și locația  mai multor pensiuni turistice. Comunitatea de romi este oarecum integrată în cartierul Șumuleu, ea fiind totuși separată de restul orașului și cartierului de un pârâu, respectiv de un câmp arabil.

Femeia romă vorbitoare de limbă romani și maghiară, tânăra din anii 1950, a devenit mamă a 14 copii (dintre care unul a murit între timp), azi fiind bunică și străbunică la zeci de descendenți. IMG_0078Ea trăiește în baraca veche din mijlocul coloniei familiale. În dreapta și în stânga, dar și vizavi de bordeiul vechi, care de altfel are acte de proprietate și  pe această bază și conexiune la curent electric, multiplele generații de tineri și-au ridicat căsuțele lor din lemn, unii dintre ei fiind ajutați de un sprijin umanitar din Franța. Oamenii trăiesc din colectare de fier vechi și peturi adunate de prin cartierele orașului Miercurea-Ciuc. Unii dintre ei au căruță și cai, dar circulația cu căruța devine tot mai imposibilă. Copiii frecventează așa numita „școală a țiganilor” din Șumuleu. IMG_0016

Comunitatea are o singură sursă de apă. Casele sunt dotate cu sobe pe lemne de foc.

 

 

Istoria acestei colonii familiale de romi este prezentată în documentul de mai jos sumar prin metoda arborelui genealogic, în particular prin fotografii și fragmente din narativele personale înregistrate în limba maghiară cu ocazia interviurilor noastre.

sumuleu_csiksomlyo