Lansare volum “Pata”

Cei care nu au ajuns la aceste evenimente, pot descarca gratuit aici volumul: http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/PATA-web-v11.pdf 

 

În Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Studii Europene, Atelierul de Critică Socială, 4 octombrie 2016

Afis Pata JPG3

 

 

 

 

 

 

 

 

În Iași, la tranzit.ro/iasi, 8 octombrie 2016

PATA-coperta-spate-page-001

 

 

 

 

 

 

 

În București, la MACAZ – Bar Teatru Coop13 octombrie 2016

cronologie-patarat-poster-web (1)

 

 

 

 

 

 

În Timișoara, la Reciproc10 noiembrie 2016

Din filmul documentar Dreptate socială în Pata Cluj, 

https://www.youtube.com/watch?v=kVfRWXW-94g&feature=youtu.be

  

Pata (editori Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze) – format electronic

Publicat la Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj, 2016

Fragmente din Editorialul volumului 

Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.

PATA-coperta_final

 

 

CARTEA ÎN FORMAT ELECTRONIC SE POATEDESCĂRCA AICI

 PATA-web-v1

 

 

[…]  În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.

Zona de locuire marginalizată Pata Rât din Cluj-Napoca include patru cazuri cu istorii și situații actuale diferite: colonia Dallas și colonia plasată pe rampa de gunoi, formate începând cu anii ’60-’70, dar extinse după 1990 datorită creșterii numărului persoanelor sărăcite care se stabilesc aici în căutarea unor surse de venit și a unei locuiri accesibile, dar din păcate inadecvate; colonia de pe strada Cantonului, constituită de-a lungul a două decenii în urma evacuărilor din diverse zone ale Clujului și amplasării familiilor evacuate în această zonă de către autorități, dar și ca rezultat al așezării pe această stradă a multor familii care nu găsesc resurse de trai accesibile în altă parte și/sau sunt persoane fără adăpost; colonia pe care noi am numit-o în 2010 Noul Pata Rât, terenul pe care îl ocupă fiind denumit de autorități în acea vreme „Colina Verde” și apoi strada Platanilor, formată în urma amplasării aici în decembrie 2010 de către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca a zece case modulare și a strămutării forțate a familiilor evacuate dintr-o zonă relativ centrală a orașului, de pe strada Coastei. Cele patru zone sunt reprezentate, poate, inegal în acest volum, respectând dorințele autorilor/locatarilor de a rămâne invizibili, anonimi sau, din contra, de a fi identificabili și personal în spațiul public.

Inspirat de tradiția antropologiei angajate,[1] a sociologiei publice[2] și a cercetării acțiune,[3] volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare […]: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administrației locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună față de ele. […]

cronologie-patarat-poster-web (1)

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.

Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul și locul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este  unul dintre instrumentele  continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

[1] Kirsch, Stuart: Experiments in Engaged Anthropology. In Collaborative anthropologies, 2010, Vol. 3: 69-80.

[2] Burawoy, Michael: For Public Sociology. 2014 Presidential Address. In American Sociological Review, 2005, Vol. 70 (February: 4-28).

[3] Cunningham, Joseph: Methodological implications of Marxian praxis in action research. In Action Research, 2016. Doi: 10.1177/1476750316645846.

 

Pata [editori Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze]

Pata vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata constă dintr-un set de condiții locative și de muncă care pe de o parte degradează viața oamenilor transformați în persoane exploatate și expropriate,  iar pe de altă parte stă în rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și trag foloasele de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului.
Cluj: EFES, 2016
Grafică: Szilárd Miklós
Capitolele mari ale volumului:
Pata – tematică și abordare
Istoria formării Pata Rât prin documente administrative
Acțiuni anti-ghetoizare în Cluj
Interviuri cu rezidenți și activiști din Pata Rât
Interviuri cu cercetători si activiști
Cronologie Pata Rât
Anexe

 

 

CALENDARUL PATA RÂT – din volumul “Pata”

 

cronologie-patarat-poster-web (1)

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.

 

Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul și locul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este  unul dintre instrumentele  continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

“Pata” – volum rezultat din cercetarea Sparex

Volumul Pata rezultat din cercetarea “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context european”cercetare sprijinită printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354, va ieși în curând de sub tipar. Editori: Adrian Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze, Cluj: EFES, 2016.

PATA-coperta_final

PATA vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata  constă dintr-un set de condiții locative și de muncă care – pe de o parte – degradează viața oamenilor transformați prin ele în persoane exploatate și expropriate, iar – pe de altă parte – stă înspre rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și/sau trag foloase de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului. Dar astfel de pete există și în alte orașe unde am derulat cercetarea despre spațializarea și rasializarea excluziunii (și cu siguranță în multe alte sute de localități din România).

 

Graficele de mai jos reflectă, însă, că orașul Cluj se află pe al doilea loc din punctul de vedere al procentului persoanelor de etnie romă din totalul romilor care locuiesc în zone marginalizate (41.24%), în timp ce procentul persoanelor din totalul populației orașului cu domiciliul în astfel de spații este redus (1.13%).[1] 

grafice comparative

 

Dintre orașele vizate de SPAREX, în Cluj-Napoca este cel mai mare raportul dintre cele două ponderi: procentul persoanelor rome care trăiesc în zone marginalizate este de 36.5 ori mai mare decât procentul persoanelor din totalul populației orașului domiciliate în astfel de zone.

 

Efectele marginalizării sociale se resimt de zeci de ori mai puternic în rândurile romilor din cauza rasismului instituționalizat care servește funcționării sistemului bazat pe exploatare.

Citat din editorialul volumului: “Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la periferia urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar exploatată ci și expropriată și rasializată. În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative. […] Inspirat de tradiția antropologiei angajate, a sociologiei publice și a cercetării acțiune, volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani.”

[1] Calculele sunt bazate pe informațiile preluate din Lista zonelor urbane marginalizate din orașele cu 20000+  locuitori din România, generată din datele Recensământului din 2011 pe baza definiției ZUM elaborată de către Banca Mondială în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014, disponibil la http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf 

PATA-coperta_final

MUNCĂ RASIALIZATĂ ȘI SPAȚII ALE MARGINALITĂȚII ÎN ROMÂNIA CAPITALISTĂ – simpozion

Echipa proiectului “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ din România în context European” (SPAREX), va prezenta o parte din rezultatele cercetării desfășurate în cinci orașe reprezentative pentru arealul lor: Călărași, Ploiești, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș și Cluj.

invitatie sparex print-page-001Contributori: Enikő Vincze (coordonator), Cătălin Berescu, Norbert Petrovici, Cristina Raț, Anca Simionca. Prezentările din partea autorilor vor fi urmate de discuția critică a studiului de către: Călin Cotoi și Florin Poenaru.

 

Evenimentul se derulează la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București (Sala de Consiliu),  în 20.09.2016 între orele 16.00-18.00.

Cercetarea SPAREX a fost derulată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 2011-2016 printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354.

Research results in the journal Studia UBB Europaea

Enikő Vincze: The war against (poor) Roma in racist populist discourses. In Studia UBB Europaea. Volume LIX, 1,  2014: 231-242

http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/843.pdf

This paper offers an insight into the war against poor (Roma) in populist discourses and practices in Romania, while demonstrating how populism, in this case, is intersected with racism. In a first step, the paper outlines the general poverty-related context of Romania through some statistical data, and afterwards it sketches three cases that illustrate extreme ways in which populism targets poor Roma. Next, in two chapters, the article elaborates on some interpretations about (a) how poor Roma are dispossessed of their homes, citizenship and humanity, and (b) how are the poor blamed and racialized. As a conclusion, the paper drafts on some of the theoretical directions that might be useful for the analysis of the war against poor (Roma).