Urban Landfill: a Space of Advanced Marginality [Enikő Vincze]

This paper was presented at the  conference “Resourceful Cities” (RC 21 Conference 2013 – Sociology of Urban and Regional Development, International Sociological Association),organized at Humboldt University in Berlin between 20-31.08.2013.

The paper was given under Session 5 (The fracturing of urban citizenship in Europe: spatial exclusion and excluded spaces in contemporary European cities), which aimed at addressing “the abandonment or neglect of spatially concentrated communities deemed to unworthy of investment, protection and support by state and capital; the spatial separation of citizens who deserve and those who do not deserve citizenship rights”.  Within this,  the paper followed to give an insight into the phenomenon of advanced marginality in a post-socialist context of neo-liberalization through the investigation of the social and cultural formation of the urban landfill as segregated, stigmatized and racialized residential space, in particular through the case study on Pata Rât from Cluj-Napoca, Romania, the area hosting the city’s landfill and inhabited mostly by people (self)perceived as Roma.

urban landfill marginality berlin aug 2013

The author of the paper gave an overview on the following aspects of the issue:

  1. Aims, empirical grounds and theoretical frames
  2. Romania, Cluj and its landfill – statistical overview and mapping
  3. Scales of marginalization in the vicinity of the urban landfill: similarities and differences between the Garbage Dump, Dallas or old Pata Rât, Cantonului street, and “Colina verde” or new Pata Rât
  4. Larger processes affecting the housing sector
  5. Conclusions: socio-spatial exclusion and creation of undeserving citizens by neoliberalization and  racialization

Accesul la locuinţe sociale – comparaţie între cinci orașe [Cristina Raț]

Acest articol, într-un prim pas descrie cadrul normativ care reglementează politicile românești privind locuințele sociale, și sugerează că în pofida faptului că aceste politici – conform cadrului UE, dar și al legislației românești – ar trebui să deservească imperativul incluziunii sociale, ele eșuează în acest demers. Mai departe, articolul arată că disponibilitatea locuinţelor sociale este foarte redusă în România în comparaţie cu alte ţări membre UE, și că stocul imobiliar locativ din patrimoniul de stat s-a redus considerabil încă de la începutul anilor 1990. Într-un final, analiza se focalizează pe o comparaţie între Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Ploieşti şi Călăraşi cu privire la criteriile de acces la locuinţe sociale. În toate judeţele și orașele analizate, stocul de locuinţe sociale este extrem de redus  în raport cu nevoile existente, indicate de numărul mare al cererilor valide pentru locuinţe sociale, cât şi de estimările noastre în urma cercetării de teren în locaţii marginalizate, segregate din cele cinci municipalităţi.

Accesul la locuinte sociale_Sparex 


Roma women’s voices and silences on unjust power regimes [Enikő Vincze]

This paper, presented at the 20th International Conference of Europeanists organized by the Council for European Studies (Amsterdam, 25-27 June 2013: Crises and contingency: states of (in)stability Panel: Romani activism, challenged democracies, contentious politics) aims at offering a general idea about how were “Roma women”  constructed as political subject in the context of the European Union, with special references to the example of Romania. [….]

 CES conf_roma activism_paper EV roma women_2013

The paper observes that during two decades after 1990, the political and policy discourses predominantly framed “Roma women” in the dichotomy of gender versus culture. As a response to the mainstream/ “male-stream” ethno-cultural Roma politics they were (self)conceived as women entitled to universal (women’s) human rights struggling, through their gendered positions, against the anti-Roma racism of the majority population and for a dignifying Roma identity. More recently, in the context of the current broader trends of EU policies regarding Roma one may observe that the “nation-builder” Roma politics is shadowed by a social agenda informed by inclusion policy. But the latter is not addressing class relations and the multiple dispossession of Roma (instead, it treats social exclusion by an approach that places poor Roma in-between individual failures and vulnerable groups), and treats “Roma women” (and Roma altogether) as potential labor force useful for the market economy. Parallel with this, nowadays one may observe a process sustained both by the state and the institutionalized civil society, which de-politicizes poverty pretending that the huge social problems encountered by a big part of the population are a kind of accident or are the outcomes of individual failures of adapting to the market economy and might be handled, at the best, with a project-based approach. Despite of these trends, there are signs in the Romanian public sphere that show the political potential of Roma women. The paper talks about it in the context of the relationship between Roma and non-Roma feminists, and both of the need to fill-in the class gap in women’s movement and to build connections between structural and political intersectionality.

Eventually, in its conclusions, my analysis argues about the (potential) transformation of Roma women (activists) into political actors and about the need for re-politicizing poverty intersected with other (gendered and racialized) forms of marginalization. In this matter, my analytical frame is also based on the approaches within anthropology of policy, according to which policies are not neutral instruments for solving problems, but are forms of power that “organize society and structure the ways people perceive themselves and their opportunities” and are having a contribution “to empower some people and silence others” (Shore and Write 1997:7). In this sense one should identify and challenge – both in research and social activism – the political convictions underlying particular policies that address marginalized Roma (women) or the absence of other policies rooted in specific views about the causes and remedies of (intersectional) marginalization. By this, ultimately he/she might contribute to a Roma politics addressing how – while shaping and sustaining each other – classism, racism and sexism create and maintain socio-economic and cultural systems that dispossess poor Roma of opportunity structures to control their means of living, bodies or representation.

Power point presentation at the conference: EV paper CES conf_Romani activism panel[2]

Fragments from the conference “Romani women for equal opportunities”, June 2011, Timisoara, Romania



Proposals to the Romanian government regarding integrated housing programs


The implementation of short-, medium- and long-term local strategies, programs and projects aimed at territorial desegregation and social inclusion of marginalized Roma needs the full political, technical and financial support of the Romanian Government under its National Strategy for the Social Inclusion of Roma and other social policy frameworks. It needs, among others, legislative changes supporting access to housing rights and social inclusion, and changes in the Romanian operational programs administering European funds in order to use the housing-related integrated approach foreseen in the European Regional Development Fund modified Regulation.

proposals_RO gov_integrated housing_jan2013

Propuneri privind bugetarea politicilor locale de incluziune socială


Cu ocazia participării la dezbaterile publice organizate de Primăria Cluj-Napoca între 5-8 martie 2013 cu privire la proiectul de buget al municipiului pe anul 2013, am prezentat câteva considerente generale și particulare în legătură cu abordarea fenomenului excluziunii sociale manifestat în orașul nostru printre altele prin formarea zonei de locuire defavorizate din Pata Rât. După dezbatere, am elaborat și în scris propuneri legate de bugetarea politicilor locale de incluziune, în particular a strategiei de desegregare teritorială a zonei de locuire defavorizată din Pata Rât. Aceste propuneri s-au bazat, printre altele, pe rezultatele cercetării <Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Constituirea socială și culturală a „ghetourilor țigănești” din România în context European>.

prop buget incluz sociala_CJ_mart2013

Dezvoltarea socio-teritorială a zonelor de locuire defavorizată

Câteva propuneri privind includerea gestionării problemei zonelor de locuire defavorizată în Strategia Națională pentru Incluziunea Socială a Romilor

Azi, în România, multe comunități compacte de romi trăiesc în zone de locuire defavorizate. Unele dintre ele locuiesc în grupuri compacte datorită legăturilor comunitare, familiare, sau de rudenie care îi leagă. Pentru alții aceste așezăminte sunt locații unde ei au fost relocați de autoritățile locale în urma evacuărilor forțate la care au fost supuși din diverse motive. În cazul multora, stabilirea în aceste zone este consecința căutării unui spațiu accesibil al locuirii, atât în sensul social, cât și în sensul material/financiar al cuvântului.

prop strag incluz romi_dezv socio-terit


Disempowering Inclusion – Family Policies, Social Assistance Schemes and the Situation of Roma Mothers in Romania [Cristina Raț]

This paper tries to unfold the pathways of social empowerment and disempowerment in the case of Roma mothers, as they are structured by the regulations and practices of family policies and social assistance schemes in Romania. The focus lies on low-income families with irregular participation on the formal labour market, whose social rights are contested within an intensifying rhetoric of “welfare dependency” and “uncontrolled” fertility.  How is the “politics of redistribution” intertwined with the “politics of recognition” (Fraser, 1997) in the case of Roma women? How do criteria of “undeservingness” overlap with ethnic prejudices, deepening a social divide and fuelling welfare state retrenchment? Which is the influence of European recommendations, and what comes from domestic factors and path-dependency from the early years of postsocialist policies? These are the main questions to be addressed by looking at the changes in family policies and social assistance schemes after 1989, the public discourse of policymakers surrounding their implementation and their effects on the wellbeing of Roma mothers and their children. Paper_CRat_2013_Helsinki

Politici discursive – interviuri realizate în cadrul SPAREX

În cadrul WP4  [the analysis of the Romanian governmental policies on the domain of public housing, and as well as the implementation of housing policies at local level targeting poor (Roma)], WP6 [the analysis of public/media and civic discourses about ghettoization, segregation, poverty and marginalized Roma communities in the context of Romania] și WP7 [the analysis of European policies] am înregistrat cc. 50 de interviuri semi-structurate, am făcut observații cu ocazia unor evenimente publice, și am purtat discuții informale în instituții ale autorităților publice locale, centrale și europene, sau în cadrul unor organizații ale societății civile, la organe de presă, după cum urmează:

–          Cluj (Asociația Amare Prhala; Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice; Agenția Națională de Dezvoltare Nord-Vest; consiliul județean; consiliul local; primăria: cabinetul primarului, direcția de asistență socială și medicală, direcția de patrimoniu; poliția sectorului 7; Camera de Comerț și Industrie; Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă; Inspectoratul Școlar Județean; ziarul Ziua de Cluj): Moraru, Raț, Vincze

–          Tg. Mureș (Asociația Divers; actorul Rudy Moca; Asociația Pro Europa; Camera de Comerț și Industrie; primăria: serviciul de asistenţă socială, direcţia de urbanism, experți pentru romi, arhitect elaborare PUG; Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă; ziarul Zi de Zi): Moraru, Raț, Vincze

–          Miercurea-Ciuc (primăria: direcţia de asistenţă socială, direcţia de urbanism, arhitect șef, fosta arhitect șef; Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie socială; prefectură: expertul pe problema romilor; poliție; Camera de Comerț și Industrie; Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, ziarul local Harghita): Berescu, Raț, Simionca, Vincze

–          Ploiești (primăria: cabinetul viceprimarului, direcția de asistență socială, direcția de urbanism, arhitect interimar, expert rom; Fundația Apollo; consiliul local: agenţia socială comunitară; Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă; Federația pentru Drepturile Omului ale Românilor de Pretutindeni; Camera de Comerț; ziarul Prahova): Berescu, Raț, Simionca, Vincze

–          Călărași (primărie: cabinetul viceprimarului, direcția de asistență socială, expert rom, direcția de urbanism, architect șef, direcția locativ; central comunitar Obor; centrul comunitar religios Obor; Partida Romilor): Berescu, Simionca, VinczeBucurești (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Habitat pentru Umanitate – România, Fundația Soros, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Organizația Romani Criss): Dohotaru, Moraru, Raț, Vincze

–          București (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Habitat pentru Umanitate – România, Fundația Soros, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Organizația Romani Criss): Dohotaru, Moraru, Raț, Vincze

–          Întâlniri cu reprezentanți ai unor organizații europene și internaționale (Comisia Europeană, Amnesty International, European Roma Rights Center): Dohotaru, Raț, Vincze

Perspectives on Roma policies [Enikő Vincze]

1) Approaches towards Roma policies from human rights to development


2) The need for integrated housing programs for marginalized ethnic Roma:

joint course summer school Roma EV

3) Suggestions for the pilot integrated housing project for marginalized Roma communities from Pata Rat, Cluj

suggestion_pilot project Cluj EV_July 2012

4) The spatial exclusion of “undeserving” ethnic Roma citizens in Romanian urban settings

spatial exclusion undeserving Roma EV July 2012