Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development [special issue of Intersections. EEJSP]

Special issue of Intersections. East European Journal of Society and Politics.  Volume 1 • Number 4 • 2015 – Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development. 


The idea of the symposium on ‘Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development’ that called most of the articles in this issue of Intersections: East European Journal of Society and Politics (IEEJSP) came from two international conferences that were enriching the academic stage of Babeș-Bolyai University (BBU) at Cluj-Napoca, Romania in November 2014. A panel called ‘Spatial exclusion and social inequalities’ was held at the annual conference of the Hungarian Sociological Association and the panel conveners proposed addressing the models of territorial exclusion and the social and political relations that (re)produced them on the ethnosocio-economic maps of local societies. Participants were also encouraged to focus on how local and trans-local factors and processes are shaping the spatial position and social status of the poor and rich, the ethnic Roma versus the non-Roma majorities in local settings. One week earlier the Romanian Society for Social and Cultural Anthropology organised its 11th annual conference at the same university. This conference focused on the topic of ‘Modes of Appropriation and Social Resistance’ and did so in several panels, among them one on ‘Roma Resistance in the Context of Development and Policy Interventions’ and another on ‘Post-socialist Neoliberalism and the Dispossession of Personhood’.

These panels fertilised several articles published in this issue of Intersections:
East European Journal of Society and Politics as the authors could meet and exchange
ideas about ways how political economy regimes are shaping the processes of spatial,
including housing arrangements, and exploring mechanisms by which impoverished
people are pushed into informality, illegality and stigmatised status, and are denied of
social citizenship and personhood. The remarkable interest of Eastern European
scholars in these topics implied an obvious intention of publishing themed articles by
the editorial team of IEEJSP; and the call for papers on the ‘Production of
marginality: spatial exclusion and development programmes’ was launched by guest
editors Tünde Virág from Hungary and Enikő Vincze from Romania. The editors of
Intersections: East European Journal of Society and Politics originally planned one
special issue; the particularly strong interest of regional scholars, however, meant that
two special sections are dedicated to this topic. Accordingly, some of the themed
articles will be published in the next issue of IEEJSP.

Note: The panel ‘Spatial exclusion and social inequalities’ was held between 27-29 November at BBU and gathered eleven participants from Romania and Hungary with the aim to discuss the relationship between spatial exclusion and social inequalities.The idea of the panel resulted from two major investigation streams. A joint investigation of research teams from Hungary, Romania and Serbia conducted a contextual inquiry on Faces and Causes of Marginalization of the Roma in Local Settings: Hungary – Romania – Serbia. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011 was a joint initiative of the United Nations Development Programme (UNDP), the Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO), the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion programme and the Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS) between October 2012 and June 2014. The other main contextual and empirical support of the panel was the investigation conducted in Romania since 2011 on the Spatialization and Racialization of Social Exclusion. The Social and Cultural Formation of ‘Gypsy ghettos’ in Romania viewed in a European Context  supported by a grant from the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI (project number PN-II-IDPCE-2011-3-0354).



ENIKŐ VINCZE, ATTILA BARTHA, TÜNDE VIRÁG: Theoretical Potential of Addressing Production of Marginality at the Crossroads of Spatial Exclusion and Development 4

Symposium on Production of Marginality: Spatial Exclusion and Development

ENIKŐ VINCZE: Adverse Incorporation of the Roma and the Formation of Capitalism in Romania 14
MARIYA IVANCHEVA: From Informal to Illegal: Roma Housing in (Post-)Socialist Sofia 38
MÁRTON CZIRFUSZ, VERA HORVÁTH, CSABA JELINEK, ZSUZSANNA PÓSFAI, LINDA SZABÓ: Gentrification and Rescaling Urban Governance in Budapest-Józsefváros 55
JUDIT KELLER, ZSUZSA VIDRA, KATALIN FEHÉR, TÜNDE VIRÁG: Developmental programs in local communities 78

Efforts towards Roma Integration with Development Funds – Insight into Professional Views

ERVIN CSIZMADIA: The Hungarian Democratic Opposition in the 1980’s:
External and Internal Effects and Resources 119

Book Reviews
Francesca Stella: Lesbian Lives in Soviet and post-Soviet Russia. Post/Socialism
and Gendered Sexualities. Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2015.
Grubbauer, M. and Kusiak, J. (eds) Chasing Warsaw: Socio-Material Dynamics of
Urban Change since 1990. Frankfurt/New York: Campus/Verlag, 2012.

Authors’ biographies

Glocalizarea neoliberalismului în România prin reforma statului şi dezvoltarea antreprenorială [Enikő Vincze]

Enikő Vincze published the article Glocalizarea neoliberalismului în România prin reforma statului şi dezvoltarea antreprenorială in the Romanian volume Epoca Traian Băsescu, coordinated by Florin Poenaru and Costi Rogozanu, published at Editura Tact in October 2014. The article (The glocalization of neoliberalism in Romania through the reform of the state and entrepreneurial development) makes an analysis of the post-socialist public policy frame and in particular of how was its neoliberal form shaped during the last decade. Within this context one may better understand the logic of sectoral policies, such as housing, spatial and social policies observed under the SPAREX research.  Continue reading

Ethnic identification and the desire to belong in the case of urban youth from Romania [Enikő Vincze]

Enikő Vincze: Ethnic identification and the desire to belong in the case of urban youth from Romania. In Migrant, Roma and Post-Colonial Youth in Education across Europe. Being ‘Visibly Different’, edited by Julia Szalai and Claire Schiff, Palgrave, 2014. Chapter 13, pp. 198-213. The book was launched on the 18th of September 2014 at Central European University.

Continue reading

Politici de incluziune a romilor în statele membre ale Uniunii Europene [co-author Cristina Raț]

Cristina Raț, member of the SPAREX research team participated on a project of the Romanian European Institute under the auspices of its Strategy and Policy Studies (STUDII DE STRATEGIE ŞI POLITICI) – SPOS 2013. The resulted publication was published in 2014. 

Institutul European Român. Politici de incluziune a romilor în statele membre ale Uniunii Europene (Inclusion Policies of Roma in EU Member States). Authors: Sorin CACE (coordinator), Gabriela NEAGU, Cristina RAȚ, Ana IVASIUC

Marginalizarea comunităților de romi din România. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași [volume]

Începând din decembrie 2012, Fundația Desire pentru Deschidere și Reflecție Socială din Cluj, împreună cu Centrul de Cercetare pentru Studii Economice și Regionale al Academiei Maghiare de Științe, și cu Facultatea de Filosofie a Universității Belgrad, a fost partener instituțional la cercetarea „Faces and Causes of the Roma Marginalization in Local Settings. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011, focusing on Hungary, Romania, Serbia.”  Primele două faze ale acestei inițiative comune a United Nations Development Programme (UNDP), Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO), programul OSI Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion, și Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS) s-a derulat în România, Serbia și Ungaria între decembrie 2012 – iunie 2013. Ele au fost finanțate de United Nations Development Programme.

Analiza materialului empiric generat prin a doua fază a acestei cercetări contextuale efectuate în 25 localități din România a fost publicată la Editura EFES în iunie 2014 în volumul MARGINALIZAREA SOCIO-TERITORIALĂ A COMUNITĂȚILOR DE ROMI DIN ROMÂNIA. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași. Editori Enikő VINCZE și Iulia-Elena HOSSU.  Autori: Cătălin Dîrțu, Adrian-Nicolae Furtună, Margareta Herțanu, Iulia-Elena Hossu, Andrei Tudor MihaiL, Elena Mihalache, Rafaela Maria Muraru, Florina Pop, Mihaela Preda, Elena Trifan, Daniel TUDORA, Enikő Vincze. Varianta on-line a volumului este accesibilă aici.

Investigația contextuală a continuat între iulie 2013 și iunie 2014 cu o a treia fază, constând dintr-un studiu calitativ derulat în câte trei localități din fiecare țară participantă cu privire la rolul relațiilor interetnice în (re)producerea marginalizării sociale. Ea a fost finanțată de Open Society Foundations. În România studiile au fost efectuate în orașele Aiud (județul Alba) și Calafat (județul Dolj), precum și în comuna Lungani (județul Iași).

Structura și transformările rolului economic jucat de platformele industriale în economia locală din Cluj, România [Norbert Petrovici]

Au trecut 20 de ani de la blocarea marelui proiect de industrializare socialistă a orașului și o repoziționare a economiei Clujului în alte fluxuri de acumulare. Cu toate acestea economia orașului este în continuare ferm legată de industria prelucrătoare, aceasta fiind activitatea cu cei mai mulți angajați ai orașului. Acest lucru califică într-o altă cheie sectorul de servicii, a cărui logică de funcționare ar trebuie citită probabil mult mai nuanțat. De aceea o întrebare posibilă, având în vedere tensiunea dintre secundar/terțiar, este dacă serviciile sunt conectate cu industria prelucrătoare creând jocuri de colaborare și susținere reciprocă sau sunt sectoare economice aflate în opoziție ca logici socio-spațiale contradictorii la nivelul orașului. În ultimii ani în Cluj serviciile de business și cele de consultanță pentru afaceri, și tehnice au avut o creștere semnificativă ca domeniu de activitate, raportat la creșterea la nivel național (Heroiu, 2011). Pe de altă parte tot mai multe spații industriale (Tehnofrig, ACE, Aurel Vlaicu, Someșul, Flacăra, Feleacu, etc.) au fost dezmembrate cu ajutorul firmelor de servicii, ca o continuare a logicii de funcționare a facțiunii financiare a capitalului local. În acest text voi analiza destinul platformei industriale pornind de la câteva studii de caz, și voi discuta relațiile dintre diferitele facțiuni ale capitalului din Cluj și relațiile socio-spațiale dintre acestea.


Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Nevoia de politici publice integrate pentru romii marginalizați [Enikő Vincze]

Acest studiu își propune să formuleze câteva recomandări privind politicile publice pentru romii marginalizați pe baza cercetărilor autoarei derulate în ultimii nouă ani. Sintetic vorbind, recomandările respective sunt ghidate de principiile recunoașterii culturale, incluziunii și dreptății sociale, capacitării economice și reprezentării politice.

studiu EV_volum FSE20_2

După (1) schițarea procesului și modului în care identitatea și problematica romă a fost construită (1.1) prin demersurile internaționale ale elitelor rome și (1.2) prin politicile europene, studiul prezinta concluziile investigațiilor autoarei despre (2) accesul la sănătatea reproducerii a femeilor rome și politicile reproductive, despre (3) accesul la educație școlară a copiilor romi și politicile educaționale, și despre (4) accesul femeilor și bărbaților de etnie romă la muncă decentă și politicile de ocupare. Într-un final (5) studiul isi propune să sintetizeze aceste concluzii din punctul de vedere al impactului spațializării și rasializării excluziunii sociale (și implicit al locuirii marginalizate) asupra vieții oamenilor, demonstrând nevoia de o abordare integrată utilizabilă atât în demersurile analitice ale studiilor despre romi, cât și în domeniul politicilor publice pentru romi. Pe lângă faptul că aceasta trebuie să coordoneze inițiativele din diverse domenii (cum ar fi locuirea, educația școlară, ocuparea și sănătatea), este nevoie ca ea să îmbine perspectiva drepturilor omului cu cea a dezvoltării umane și sociale, și să acționeze asupra tuturor factorilor social-economici, politici și culturali care produc marginalitatea avansată a comunităților de romi (atât ai celor din interiorul acestora, cât și ai celor care funcționează în contextul lor mai larg, în societatea mainstream, inclusiv rasismul anti-țigănesc și discriminarea structurală).

Strategii identitare şi educaţie şcolară: raport de cercetare despre accesul copiilor romi la şcoală (EDUMIGROM – România) [de Vincze Enikő, Harbula Hajnalka]

Volumul explorează accesul etnicilor minoritari la educație școlară și
politicile educaționale aferente din România post-socialistă, precum și experiențele elevilor romi dintr-un context urban. Astfel atrage atenția și asupra modului în care politicile publice sunt sau nu sunt implementate la nivel local și datorită concepțiilor și practicilor actorilor de la acest nivel, dar desigur și datorită relației între administrația centrală și cea locală. Volumul ne demonstrează: chiar dacă ele au potențialul să neutralizeze într-o anumită măsură efectele marginalizării sociale – intersectându-se cu alți factori structurali și mentalitari ai mediului cotidian al copiilor romi, și chiar în pofida dorinței acestora de a se integra – aceste politici publice nu generează schimbări sustenabile dacă nu sunt completate cu schimbări ai economiei politice și ai gândirii cotidiene despre conviețuirea cu alteritatea. În fine, volumul așează în centrul atenției strategiile identitare ale copiilor romi prin care aceștia răspund provocărilor venite dinspre mediul lor școlar
și domestic imediat, dar și dinspre contextul social-economic mai larg. Observă efortul acestor adolescenți de a se afirma ca persoane independente, în timp ce prelucrează atât mesajele culturale privind identitatea lor de rom, cât și efectul condițiilor materiale în care trăiesc, încercând să se manifeste în prezența altora cu demnitate (prin acceptarea
necondiționată a regulilor impuse de școală și / sau prin rezistența față de ele).

strategii identitare si educatie scolara Volum 2011

Accesul femeilor şi bărbaţilor de etnie romă la muncă decentă. Viaţă cotidiană, politici şi proiecte [ed. Enikő Vincze, cu contribuţia Loreni Baciu, Hajnalka Harbula, Iuliu Kozák, György Lukács, Nándor Magyari, Noémi Magyari, Camelia Moraru]]

Volumul a rezultat din cercetarea derulată ca o componentă a proiectului “Egalitate prin diferență. Accesul femeilor rome pe piața muncii”. El descrie în mod critic, din punctul lor de vedere, nedreptățile la care sunt supuse femeile și bărbații de etnie romă, și formulează propuneri în vederea eliminării acestora. … Împreună cu celelalte activități ale proiectului, cercetarea contribuie la conștientizarea faptului că egalitatea de șanse (dincolo de asigurarea cadrelor juridice care s-o susțină prin demersuri legislative) se poate realiza prin egalizarea efectivă a șanselor, adică prin schimbările aduse în modul în care este construită și funcționează societatea, și în felul în care gândim despre egalitate și diferență între femei și bărbați, între romi și ne-romi, și/sau despre nevoia și posibilitatea unor măsuri afirmative.

Proiectul în general, și cercetarea în particular au pornit de la recunoașterea faptului că munca domestică/ neplătită (prin care zilnic se reproduce forța de muncă) şi/ sau munca productivă/ aducătoare de venit sunt activităţile prin care femeile rome contribuie la susţinerea familiilor şi comunităţilor lor, precum şi a societăţii în general. Pe de altă parte, proiectul şi cercetarea au relevat mecanismele sociale (printre ele excluziunea şi discriminarea), şi concepţiile culturale (printre ele prejudecăţile rasializate şi genizate), care le prescriu femeilor rome anumite poziţii (printre altele muncile care le sunt accesibile, acestea fiind de obicei munci precare) şi le limitează oportunităţile de afirmare şi de realizare în viaţa privată şi publică (printre altele pe piaţa muncii).

accesul romilor la munca decenta